June 23, 2017

…si cartea lui Fratila

Fratila

Sunt noua zeci de ani de amintiri

De bucurii, necazuri si emotii

Dragi Petrolisti in suflet si-n simtiri

Ma bucur ca ne-am adunat cu totii

 

Va multumesc ca mi-ati permis sa vin

Sa fiu si eu partas la sarbatoare

Dar nu pot sa ma bucur pe deplin

Ca-mi pare ca Petrolul nostru moare

 

Va multumesc din suflet pentru tot

Apreciez ca mi-ati permis prezenta

M-as bucura mai mult dar nu prea pot

Ca simt ca ne pandeste insolventa

 

Va multumesc frumos ca m-ati chemat

Dar nu am savurat din plin momentul

Ca viitoru-l vad intunecat

Si simt ca ne pandeste falimentul

 

Va multumesc ca m-ati primit cu voi

Dar sincer spun ca nu mi-am gasit starea

Ce trista sarbatoare pentru noi

Cand stiu ca ne pandeste desfiintarea

 

Nea Mircea Dridea pare resemnat

Prezinta-n termini sumbri viitorul

Nu cred ca poate fi adevarat

Chiar nu mai sunt sperante la Petrolul?

 

Istoria ne-a pus la incercari

Si greu s-a scris in timp fila cu fila

Dar si prezentu-i plin de framantari

O simt din vocea domnului Fratila

 

Nici Marinescu nu-i mai optimist

Desi e un moment de sarbatoare

Vorbeste resemnat si pare trist

Nu stie ce va fi in continuare

 

Discuta multi iar eu privesc confuz

Vorbesc de faliment si toate cele

Refuz sa cred asa ceva! Refuz!

Mai da-ne o speranta nea Titele

 

Mai zi nea Dorule ca nu pricep

Ce-au cu Petrolul, care-i interesul?

Chiar nu mai sunt sperante? Nu concep!

Noi chiar putem sa pierdem palmaresul?

 

Sa-mi zica cineva ce-i de platit?

Si cat de mare este datoria?

In ce oras din lume-ati pomenit

Sa ceara insolventa Primaria?

 

E clar ca unii au un interes

Iar noi stam toti si ne uitam ca prostii

Intreb si eu, ca nu am inteles:

Aceia-s banii lor sau banii nostri?

 

De-ai sta macar putin sa te gandesti

E clar ca toata treaba-i o prostie

Echipa municipiului Ploiesti

Plateste tot Ploiestiului chirie

 

Nea Dane zi-ne e adevarat?

Ca sincer nu-mi dau seama incotro va

Mai merge acest haos programat

Va fi si la Ploiesti ca la Craiova?

 

Lutane, Toma sunteti Lupi batrani

Chiar nu vedeti nici voi ceva solutii?

S-alege prafu-n doua saptamani?

Sau e momentul altei revolutii?

 

Ce pot sa fac si eu ca sa ajut?

De-i cazul sa iesim in strada ies

Sa-mi spuna cineva ce-i de facut

Ca recunosc, eu nu am inteles

 

Ma uit neputincios cum cineva

Face Petrolul nostru harcea-parcea

Si va implor! Va rog! Faceti ceva!

Sa il salvam, de dragul lui Tabarcea

 

Sa se gaseasca totusi careva

Care sa puna degetul pe rana

Va rog eu, va implor! Faceti ceva!

Macar in cinstea lui Ilie Oana

 

Sa scoatem niste bani de undeva

Sa-l ia unul de guler pe Badescu

Dar va implor, va rog! Faceti ceva!

In cinstea lui Mihai “Misu” Ionescu

 

Nici nu vreau sa-mi inchipui cum va fi

Cand imi va creste peste ani feciorul

Si va veni sa-ntrebe intr-o zi:

“Tu ce-ai facut ca sa salvezi Petrolul?”

 

Si ma gandesc de-acum la ce-o sa-i zic

Ca intrebarea lui o sa ma doara

Ce fac daca ma va-ntreba cel mic:

“De ce-ai lasat Petrolul ca sa moara?”

 

Sa facem fiecare ce putem

Altfel Petrolul nostru se va duce

Si nu as vrea sa cred ca noi suntem

Aceia care ii vor pune cruce

 

Urmasii nostri nu ne vor ierta

Daca vom sta nepasatori pe bara

Va fi si vina mea si vina ta

Daca lasam Petrolul sa dispara.

 

Istoria se scrie in prezent

Dar sper ca nu va fi ultima fila

Altfel ne vor ramane –evident

Doar amintiri. Si cartea lui Fratila.

 

TRIMITE SI TU MAI DEPARTE!